M-au facut sa zambesc..

  Viata este frumoasa! Si sunt atatea lucruri marunte care ma fac zambesc….de la o zi cu soare, la un zambet de copil, la un cuvant frumos, la un gand bun, la prieteni minunati. Trebuie doar sa invatam sa ne bucuram de aceste lucruri care sunt, in aparenta mici, dar in realitate alcatuiesc viata tuturor.Primavara mi se pare cel mai frumos anotimp: toata natura se dezmorteste la simtirea primelor raze de soare mai caldute, copacii golasi parca de abia asteapta un semn de la primavara sa se poata imbraca din nou in vesmantul verde crud. Si ici colo, mai rasare cate un firicel indraznet de iarba, semn ca timpul frumos s-a intors. Am fost astazi in Herastrau. Singura. Mi-a crescut inima numai la auzul pasarelelor care cantau voioase si topaiau printre copaci. La un moment dat, o veverita a iesit pe alee si se plimba tantosa, fara nicio grija, printre trecatori. Se mai ascundea dupa un pomisor, mai iesea sa dea o tura. Si este prima oara cand am observat ca veveritele au urechile acoperite de un puf mare, de culoare cafenie. Cred ca am stat si m-am uitat la fataiala veveritei mai mult de 5 minute. Si m-a facut sa zambesc….Pe langa natura, care mi se pare una dintre cele mai frumoase parti ale vietii, am zambit si la vederea atator cupluri de indragostiti care se plimbau de mana, sau stateau pe o banca sarutandu-se. M-au facut sa zambesc si sa ma gandesc ca mai exista si sentimente adevarate, curate si nepatate de rautatile care ne inconjoara. Comuniunea omului cu natura….peisajul a doua persoane care isi ating buzele pe malul lacului….

  Multi bunici cu nepotei au iesit afara. M-am imprietenit cu un baietel care dirija o masinuta cu telecomanda. Desi era foarte cald, bunicul ii pusese o caciula pe cap. Dar micutul nu simtea nimic. Se bucura de jucarie si de ce era in stare sa faca cu ea. M-a facut sa zambesc….o data pentru ca mi-am adus aminte de cum eram si eu acum 15 ani…si o data pentru ca va veni o etapa in care o sa am si eu un copilas.

O domnisoara foarte cocheta cu pantofi si geanta de lac, de abia mergea pe ditamai tocurile, incercand sa tina in lesa un catel de talie minuscula. Animalul sarea in toate partile, bucuros la vederea altor patrupezi. M-a facut sa zambesc…o data pentru ca unele fete pur si simplu nu au simtul ridicolului( in parc mergi sa te plimbi, ai pe tine ceva lejer, nu pantofi de lac cu toc!) si o data pentru ca piticania de caine era norocoasa, ca nu putea sa-si dea seama cat de penibila era stapana.

Stand pe banca, a trecut prin fata mea un grup de baieti. Ascultand muzica, nu auzeam nimic din ce vorbeau. La un moment dat, s-a intors unul dintre “cavaleri” inspre mine si a inceput sa turuie ceva. Eu, nu auzeam nimic, doar vedeam privirea lui indreptata spre mine, si mimica buzelor. M-a facut sa zambesc…pentru ca, baiatul probabil se chinuia sa-mi transmita cateva pareri( bune, rele, numai el stie) si pentru ca deja m-am obisnuit cu firea lucrurilor: baietii sa agate fetele.

Sunt o multime de lucruri pe care poate nu le observati in jurul vostru, carora daca le-ati acorda o mai mare atentie v-ar rasplati intr-un fel sau altul. Eu am decis sa ma bucur de fiecare nota muzicala, de fiecare raza de soare, de fiecare boboc inflorit…de tot ce ma inconjoara!